"Romania trateaza muntele ca pe o colonie interna; din aceasta cauza economia din Carpati este in pericol sa-si dea ultima suflare"
A treia parte a Romaniei o reprezinta, geografic, zona montana. Existenta umana, hrana, viata insasi a celor peste 2 milioane de agricultori de munte au fost si sunt dependente, cu prioritate, de activitatea agricola, de cresterea animalelor si de pomicultura, intr-o economie rurala putin cercetata, putin cunoscuta si mult marginalizata in ultima jumatate de secol. Tarile cu munti din Uniunea Europeana si-au dezvoltat si isi protejeaza producatorul agricol montan, in multiple forme: pentru fermierii mai mari, specializare si rentabilitate, pentru fermierii mai mici - o agricultura multifunctionala, cu rol de ingrijire a mediului si cu un loc special pentru agroturism. Asociatiile, cooperativele, sindicatele, statul isi protejeaza cu grija producatorul agricol montan, in fata agresiunilor sau a neputintelor date de starile naturale (in conceptia Ue, muntele este o zona de "handicap natural"). Politica montana a Uniunii Europene este cea a muntilor locuiti, cu un ecosistem echilibrat si cu raporturi corecte intre padure si agricultura.
Tot ce misca in domeniu - cercetarea, educatia, mijloacele financiare, legislatia, institutiile - este subordonat ideii de sprijinire a agricultorilor de munte. O lume care gandeste atent si munceste cu spor si unde nimic nu se petrece la intamplare. Aceasta este lumea montana spre care ne indreptam cu Carpatii Romaniei. Pentru convietuirea cu o astfel de lume, trebuie sa ne pregatim in perspectiva aderarii la Ue. Dar vom gasi acolo si o lume a concurentei dure. Vor putea muntenii din Carpati sa faca fata fratilor lor din Pirinei, Alpi, Tirol, Olimp sau Padurea Neagra? Profesorul dr. Radu Rey, creatorul Centrului de Formare si Inovatie pentru Dezvoltare in Carpati (Cefidec) din Vatra Dornei,
