- Politic - nr. 30 / 14 Februarie, 2005 La investitura, primul-ministru Calin Popescu Tariceanu afirma, sus si tare, ca nu-l intereseaza indicatiile FMI privind modul de impozitare, de restrictionare a cresterilor salariale pentru bugetari si al prioritatilor de alocare a fondurilor bugetare, mai exact spus, cum vor fi ele cheltuite. Nu a trecut decat o luna si jumatate de la acele declaratii ferme si, domnul prim-ministru, dupa discutiile purtate cu FMI, si-a schimbat la 180 de grade parerile privind fiscalitatea si luarea de masuri, pentru a face viata romanilor mai buna, asa cum a promis. Strans cu usa, Executivul a acceptat masurile de austeritate impuse de FMI privind impozitarea a tot ceea ce a mai ramas in punga cetateanului, lasandu-l cu ochii in soare, cu burta goala si cu frigul in casa, ca tot nu mai are dupa ce bea apa. In incapatanarea de a aplica cota unica pe venit si reducerea impozitului pe profit la 16% (masura de care se bucura tot cei bogati si cu salarii mari), Guvernul trebuie sa "stranga surubul" (afirmatia ii apartine domnului prim-ministru) fiscalitatii, de le ies ochii romanilor. Trezindu-se cu sacul bugetului gol, Executivul a acceptat masurile drastice de impozitare propuse in negocierile cu FMI. Ca urmare, de la 1 aprilie (si nu de la 1 iulie, cum s-a anuntat), romanii vor trebui sa suporte un nou val de scumpiri, fara precedent, la serviciile la care, nici pana acum nu-si puteau plati sumele de pe facturi. Pretul gazelor naturale va creste cu 20 _ 25%, iar cel al energiei electrice cu 5%. Majo rarea ni velului accizelor scumpeste carburantii cu peste 1.000 de lei/litru, pretul bauturilor alcoolice si al tutunului va creste cu zeci de procente. Reactia producatorilor si comerciantilor la aceste masuri este prompta (le convine de minune): majorarea preturilor la alimentele de baza (paine, lapte si preparate din lapte, carne si prepa