Inflatia a inceput sa ridice din nou capul. Indicele preturilor de consum a crescut in luna ianuarie cu 0,8% (8,9% in ritm anual). Mentinerea unei asemenea dinamici ar duce la ratarea tintei de inflatie pentru 2005 (7%). Galopul preturilor nu a luat insa pe nimeni prin surprindere. Banca Nationala a tras semnalul de alarma inca de anul trecut.
Procesul de dezinflatie s-ar putea intrerupe "temporar" in primul trimestru din 2005, se poate citi intr-un studiu al bancii centrale. La vremea respectiva se aveau in vedere indeosebi consecintele inflationiste ale noii etape de scumpire a energiei, care, din motive electorale, a fost amanata cateva luni. Intre timp au aparut insa alti factori care imping in sus preturile.
Cel mai mult se face simtit efectul destabilizator al cresterii consistente a salariilor reale operate spre sfarsitul anului trecut, fara vreo legatura cu productivitatea muncii. Dar nici reducerea, de la 1 ianuarie 2005, a impozitelor directe nu este lipsita de pacate.
Cand tot mai multi bani alearga dupa acelasi volum de bunuri si servicii, cum se intampla de ani buni in Romania, echilibrul dintre cerere si oferta se face fie prin cresterea preturilor, fie prin aducerea din import a ceea ce nu poate oferi productia interna. Cum Romania s-a angajat sa coboare inflatia la standardele europene, se merge de la o vreme pe a doua varianta.
Mutarea decisiva a fost facuta si anul trecut de BNR, care a scos leul din lesa. Banca centrala nu a mai intervenit prin vanzari sau cumparari de valuta pentru a tine cursul la un anumit nivel, ci a lasat piata sa stabileasca valoarea leului. Datorita intrarilor masive de valuta in tara, moneda nationala s-a apreciat considerabil in raport cu euro si alte devize forte.
Importatorii s-au bucurat: cu un leu mai scump au putut cumpara mai mult de pe pietele externe. Expo
