Seful unui Serviciu de informatii, sa-i zicem Timofte, a spus intr-o emisiune televizata ca seful statului ar putea fi tinta unui atentat. Pus la cale de mafiotii nemultumiti de campania anticoruptie declansata de presedinte.
Cam in acelasi timp se primeau primele telefoane de amenintari cu bomba. Vizate erau Parlamentul, guvernul, tribunalele, presedintia, dar si scoli sau gradinite. Spusele lui Timofte pareau sa capete consistenta, desi s-a descoperit ca telefoanele, bine tintite chiar catre miezul democratiei, erau date de tineri si de copii nesupravegheati. Toti stiau de telefonul special 112, toti stiau unde trebuie pusa bomba pentru a lovi eficient in inima puterii. A fost ocazia ca Timofte sa arate ca e bine pregatit. Au aparut specialistii si cainii antrenati special pentru asemenea ocazii. O desfasurare de forte care a aratat ce bine e ca Timofte e atat de bine informat.
Fireste, nu s-a demonstrat ca ar fi fost vorba de amenintari serioase. La capatul firului au fost copii scosi din minti, dornici de senzatii tari, cum au vazut la televizor. Pentru Timofte n-a contat. A zis ca va prinde teroristi? A facut-o! Chiar daca nu imbatraniti in rele cum sunt cei care invart banii si afacerile pe piata neagra. Si-a scos oamenii in strada pentru a arata ca nu ia banii degeaba. Sa se vorbeasca de bine de cei considerati, pana mai ieri, continuatorii metodelor securistice.
Nu stim daca intre declaratiile lui Timofte si valul de amenintari cu bomba exista vreo legatura. El se referea la mafioti, nu la rapp-eri. Valul de dosarele care curge dinspre politie spre Parchet si de-acolo catre tribunale pare sa indice profilul gruparilor mafiote. N-are legatura cu liceenii prinsi la telefon. Mafiotii aflati in cercetari sunt, intr-un procent covarsitor, politicieni locali, cunoscuti drept vatafii judetelor si baronii industriei regionale, instapaniti pe fab