GARGANTUA SI PANTAGRUEL
VANDA IONITOIU,, MARA RADUCANU
Incercati un exercitiu de imaginatie: sunteti in secolul al XV-lea, la curtea sultanului Baiazid. Decor luxuriant, zvelte seherezade unduindu-si trupul in ritmuri orientale si opulenta culinara. Platouri imense cu fructe, delicatese din carne si multe dulciuri, toate menite sa delecteze papilele gustative ale sultanului. Dar nu oricine avea privilegiul sa gateasca la curtea Imperiului. Bucatarii erau alesi pe spranceana, iar in decursul timpului, o data cu marirea pretentiilor, mancarea a devenit din ce in ce mai rafinata. Cam asa arata o zi la curtea sultanului. Acum insa, arta culinara turceasca este o impletire intre istorie si prezent si si-a consolidat renumele, fiind printre cele mai cunoscute bucatarii internationale.
Combinatii exotice, dieta mediteraneana si o mancare foarte sanatoasa. Acestea sunt, pe scurt, caracteristicile "bucatariei sultanului". Influenta obiceiurilor gastronomice occidentale nu a impiedicat dezvoltarea unui stil propriu al bucatelor turcesti. Asa se explica aparitia unor preparate inedite, cum ar fi shaorma, falafel, baclavaua si multe altele pe care cu siguranta le-ati incercat. Deschiderea la cele patru mari - Neagra, Egee, Marmara si Mediterana - a reprezentat pentru arta culinara turceasca o abundenta a preparatelor din peste, scoici si fructe de mare. Cuvantul de ordine in fosta bucatarie otomana este prospetimea. Niciodata nu vei gusta o mancare gatita cu o zi in urma.
Fiecare masa a zilei este la fel de importanta. De la micul dejun nu lipsesc rosiile, branza, ouale si painea cu miere si condimente. La pranz, care nu este deloc de neglijat, se consuma pilaf, pui cu ardei si vinete si foarte mult peste la gratar. Cina debuteaza cu specialitati din legume si peste, numite mezze. Oricat de bogata ar fi masa, un preparat lichid este ab
