Totusi, cat de curajos poate fi, cu adevarat, un om care nu are curajul propriei chelii? Se comenteaza mult pe seama rebelei suvite de par a dlui Basescu. Eu unul cred ca nu suvita e problema acestui presedinte, ci capul, adica, ma rog, obrazul peste care fuiorasul se pravale in momente nepotrivite, luand vederea si obliterand viziunea presedintelui. Dl Basescu s-a afirmat drept omul multor curajuri. Totusi, cat de curajos poate fi, cu adevarat, un om care nu are curajul propriei chelii. Confruntat cu aceeasi problema, a suvitei, cel mai faimos primar al planetei, Rudof Giuliani, rezolva situatia printr-o frizura "pe masura realitatii". Cred ca dl Basescu nu are nevoie de consilieri de imagine foarte sofisticati pentru a taia acest nod gordian, fiindca prea mult de taiat nici nu e.
Revenind la chestiunea de fond - capul si obrazul - ar fi de remarcat ca dl Basescu nu este intotdeauna un politician mai altfel decat cei pe care i-a invins cu o placere copioasa ori decat aliati al caror nume il face sa scrasneasca din dinti. Continua sa tune si sa fulgere impotriva celor cu trecuturi nebuloase si promite o curatenie totala. La o adica, insa, cum ar fi emisiunea dlui Paul Grigoriu, "Sfertul Academic", rugat sa spuna cine si de ce sunt oamenii presedintelui, dl Basescu o da usurel dupa parama: "⦠ca s-ar putea sa spuna nu stiu ce ziarist ca trecutul tau nu-i perfect curat... Domneâ, cu sau fara trecut perfect, cu sau fara fusta scurta, a fost langa tine cand ai castigat..."
Las la o parte acel "nu stiu ce ziarist", care este varianta disco a clasicului "o anumita parte a presei", si nu vad nici o deosebire fata de felul in care altii si-au promovat clientii cu trecuturi tulburi. Si nu doar in Romania, si nu doar acum. Confruntat cu dovezi zdrobitoare in legatura cu unul din oamenii sai, presedintele Kennedy a spus celebra: "Da, e un pui de
