Identitatea Marii Negre

Dintotdeauna, Marea Neagra a fost o arie de convergenta si contradictie de interese majore - politice, economice si implicit strategic-militare - si de interferente culturale. Aflat in centrul unei vaste arii de interdependente, astazi cea mai batuta de valurile schimbarilor de pe intreaga noastra planeta, bazinul pontic a fost de-a lungul timpurilor fie receptacol al curentelor istorice izvorate in spatiul euro-asiatic, fie epicentru al miscarilor care s-au rasfrant asupra acestuia. Din vremuri stravechi, tarmul nordic al marii a devenit salasul migratorilor veniti din Iran prin Caucaz - sciti, sarmati - sau din Asia Centrala si din Extremul Orient - turci sau mongoli -, care au alcatuit vaste dominatii politice, "imperiul stepei", in permanenta metamorfoza etnica, potrivit remarcabilei formule lapidare a unui mare orientalist francez, RenĂŠ Grousset. Imperii nomade care, chiar cand s-au sedentarizat, au pastrat esenta sistemului de guvernare originar, dominatia absoluta si arbitrara a capeteniei asupra supusilor sai - tendinta incorporata in sistemul de guvernare si de ultimii stapanitori ai spatiului, conducatorii Rusiei tarilor si ai URSS, atunci cand au integrat stepa nord-pontica si prelungirea ei asiatica in vasta lor arie de dominatie. Marea Neagra a fost insa si una dintre caile de patrundere a lumii mediteraneene in spatiul asiatic, in cautarea produselor mult pretuite si a fabuloaselor avutii ale Orientului. "Buzunar al Mediteranei" a calificat istoricul francez Fernand Braudel Marea Neagra, expresie care evidentiaza atat situarea ei geografica, cat si functia conferita de aceasta pozitie in configurarea continentului euro-asiatic. Asigurarea contactelor permanente in anumite perioade intre "oamenii marii" - grecii in Antichitate, italienii in Evul Mediu - si "oamenii stepelor" a constituit una dintre marile functii inde