În fiecare an, ziua de 15 ianuarie este considerată ca dată aniversară Eminescu, deoarece este ziua de naştere a poetului nostru naţional. Cu această ocazie au loc diverse manifestări cu caracter omagial consacrate marelui poet, manifestări ce pun în evidenţă valoarea estetico-artistică a creaţiilor eminesciene.
Aş remarca în acest sens Concursul Naţional "Mihai Eminescu", organizat anual de colega mea de cancelarie, doamna profesoară Cristina Necula. Concursul mai sus amintit a conţinut momente de mare valoare artistică la unele secţiuni cum ar fi recitare, muzică, creaţie ş.a.
Este foarte bine că au loc astfel de manifestaţii şi mă bucură faptul că concursul mai sus amintit tinde să devină o tradiţie. Astfel de manifestări sunt fără doar şi poate necesare, nu însă şi suficiente. Pe lângă manifestările cu caracter omagial este necesar să aibă loc şi unele dezbateri (sub forma unor mese rotunde) despre Mihai Eminescu şi mai ales despre modul cum este perceput Mihai Eminescu. Astfel de dezbateri pe de-o parte ar ajuta la dezvoltarea laturii analitico-critice a culturii române şi la consolidarea ideii că nici o personalitate nu constituie un tabu, iar pe de altă parte ar ajuta pe elevi să facă o separaţie clară între aspectul emoţional-estetic al unei creaţii şi aspectul filosofico-analitic al aceleiaşi creaţii.
Valoarea artistică a creaţiilor unor persoane nu implică şi o valoare din punct de vedere analitic al aceloraşi creaţii. Astfel, dacă valoarea artistică a operelor lui Mihai Eminescu este quasi-incontestabilă, ideile cu caracter politic şi/sau filosofic pe care le exprimă adeseori au un puternic caracter paseisto-conservator, inadecvat provocărilor la care trebuie să facă faţă România vremurilor noastre. De aceea, existenţa unor astfel de dezbateri ar feri pe mulţi oameni de riscul de a cădea în plasa unor cercuri
