Presedintele Romaniei a dat buzna in politica mondiala. Cu acelasi elan tineresc si cu aceeasi hotarire de a-si impune punctul de vedere care l-au umplut de succes politic pe plaiurile mioritice. Uitind, se pare, de vorba cea inteleapta a romanului: "Socoteala din tirg nu se potriveste intotdeauna cu cea de-acasa".

Faptul ca Presedintele Romaniei face o vizita la nivel inalt la Moscova la doar citeva luni de la preluarea mandatului ar putea sa para unora un semn al hotaririi sale de a rasturna cit mai degraba lumea in favoarea noastra, a romanilor, ori un semn al recunoasterii de care se bucura din partea mai marilor lumii care, iata, de la Moscova la Washington, abia daca mai pot rabda pina la ziua in

care vor da in sfirsit mina cu Traian Basescu.

In realitate, lucrurile sunt mult diferite de aceste asteptari optimiste, iar ele nu arata bine nici pentru Romania, nici pentru noul sau Presedinte.

Este foarte adevarat ca, azi, intilnirile directe ale sefilor de stat si de guverne au devenit atit de frecvente incit par sa apartina amanuntului cotidian. Aceasta este insa doar aparenta. In spatele fiecarui asemenea eveniment se afla saptamini, daca nu luni, de munca ale diplomatilor si expertilor, uneori echipe de sute de oameni, daca este sa ne referim la marile diplomatii ale lumii.

Faptul ca unii sefi de state se pot deplasa in trei locuri intr-o saptamina pentru intilniri la nivel inalt echivaleaza cu munca de un an intreg a celor care pregatesc demersul pentru presedinte. De la protocol si substanta politica, pina la strategiile de negociere si de comunicare.

Cel putin asa se intimpla la "casele serioase", adica in acele tari pentru care diplomatia si activitatea internationala reprezinta parti integrante ale politicii de stat.

La noi, aceste activitati sunt mai degraba privite ca privi