Colosul industrial Petrotub s-a construit pe 120 de hectare de teren. Taranii care au fost expropriati au primit despagubiri ridicole. Altii asteapta, de 50 de ani, banii pentru pamintul pe care s-a construit Petrotub. Un romascan solicita un miliard de lei despagubiri pentru terenul care a trecut din proprietatea sa in cea a Petrotub. Industrializarea fortata dictata de comunisti a adus cadou orasului Roman si satelor din jur colosul care s-a chemat Petrotub. Santierul urias s-a schitat in 1951, in '52 si '53 fiind sapate fundatiile primelor laminoare. Buldozerele au ras 120 de hectare, iar excavatoarele au muscat din culturile pe care taranii din satele Simionesti si Cordun sperau sa le poata stringe pina in toamna. In anii '70 s-a repetat povestea, atunci cind au fost facute exproprieri pentru a se extinde fabrica. Unii dintre cei care au gospodarit terenurile pe care s-a ridicat colosul Petrotub au primit despagubiri, iar altii alearga si acum prin sali de judecata pentru a obtine contravaloarea la zi a pamintului. Dupa 50 de ani, scotocind prin arhivele familiei si scrinurile bunicilor, citiva din urmasii celor care au fost, la propriu, temelia societatii Petrotub, au scos la lumina acte ce dovedesc dreptul de proprietate asupra unor parcele de teren pe care s-a construit uzina. Arhivele Nationale ale Statului, filiala Neamt, le-a pus la dispozitie documente celor interesati sa-si recapete calitatea de proprietar al terenurilor de sub Petrotub. Cu sustinere legala, prin legile fondului funciar, fosti proprietari sau urmasi ai acestora s- au adresat Primariei Cordun, Prefecturii Neamt si conducerii Petrotub, revendicind dreptul de proprietate asupra unor parcele de teren de sub Petrotub. Printre procesele aflate pe rol la Tribunalul Neamt se numara si cel al lui Niculae Lohan, mostenitor al unor terenuri pe care, acum, se afla Laminorul de 16 toli. Procesul sau a