Pentru mass media schimbarea puterii de la sfarsitul anului trecut a insemnat un balon de oxigen. Jurnalistii se sufocau de cativa ani. Odata, pentru ca seceta de subiecte facea ca audienta, tirajele sa cada la limita de jos. Hegemonia grupului Nastase era aproape completa.
O armata de functionari, de tovi cu si fara epoleti, supravegheau atent " reflectarea activitatii primului ministru in presa". Se faceau rapoarte zilnic, se identifica matinal cine misca in front, cine critica, cine lauda. Nu doar pe criteriul pro si contra PSD, ci mai ales pe acela pro si contra Nastase.
Persoanele din culisele palatului Victoria detestau in egala masura si pe amicii lor politici de la Cotroceni. Daca aparea Iliescu intr-un program teve, sau o stire dadea prea mare importanta unei declaratii facuta de "tataie", cum era poreclit prin palatul Victoria, veneau presiuni tari asupra nefericitei televiziuni care avusese proasta inspiratie sa il popularizeze "in exces" pe Iliescu.
Asta, fireste, pentru a echilibra balanta de imagine, aratandu-l si pe dom' Nastase. Marea intrebare pe coridoarele puterii ante 2005 era "esti cu Iliescu sau Nastase". Rivalitatea asta a fost de fapt marele subiect de presa vreme de patru ani. Cand cei doi aveau chef sa polemizeze in public, se mai incingea putin atmosfera si tirajele sareau in sus. Altfel, slabe sperante.
Informatii greu au transpirat de la varf. Era o putere aproape etanseizata, de unde rar razbatea cate un zvon, o frantura de stire. Se controla strict acest joc. Se armonizau declaratiilor ministrilor, se stia cine apare intr-o conferinta de presa, ce declaratii face, cui se da un interviu, cine "iese la talkshow". Lucrurile se discutau la nivelul cel mai inalt.
Pe masa primului ministru poposeau rapoarte minutioase cu "cine, ce a zis, unde". Nastase isi monitoriza atent ministrii,
