MAESTRUL TRUCURILOR "Nu exista farmece si nici vraji! Exista minuni facute de mana si inteligenta omului". Acestea sunt vorbele inegalabilului Iozefini.
CATALINA IANCU
Maestrul Iozefini a fost timp de 20 de ani directorul Circului de Stat din Bucuresti "N-am facut nici o smecherie ca sa ma nasc, va rog sa ma credeti pe cuvant, faptul acesta s-a petrecut, cum s-ar spune, independent de vointa mea. Intr-o buna dimineata de 12 decembrie 1919, va pot spune data exacta, doar eram de fata, am venit pe lume cat se poate de firesc si normal, adica cu capul inainte si nu altfel, n-am intors spatele la lume, dupa cum remarca si tata Rafira, moasa "empirica" ce m-a ajutat sa realizez aceasta performanta. Primul lucru pe care l-am facut imediat dupa aceea a fost sa scot un chiot puternic, fara indoiala, ba chiar atat de puternic si triumfator, incat i-am prins gustul. Tipam aproape tot timpul, de-ti era mai mare dragul, spre incantarea bunicului meu, care spunea admirativ: "Ira, daâ baietuâ ista tapa di parc-ar av... patru plamani, nu doi!"". Asa incepe povestea marelui Iozefini, "Smecheria pe care n-am facut-o", spusa ani mai tarziu, in cartea autobiografica "Memoriile unui scamator".
PASIUNE. Ca nepot al unei mari artiste, Margareta Baciu, a cunoscut inca din copilarie viata scenei. Cand era mic a vazut un afis pe o strada: "Miss Eli, marea iluzionista, va ghiceste numele pentru 5 lei. A intrat si el. L-a intampinat o femeie care l-a mai intrebat una-alta, apoi l-a introdus in camera iluzionistei. Femeia i-a ghicit numele: Aurel Iosef. Cum o fi facut? Se tot chinuia Iozefini sa descopere. "Ma obseda ideea", a recunoscut el. Si si-a dat seama ca femeia din hol transmitea in mod cifrat si raspunsul. "Apoi am descoperit propria pasiune pentru "minuni"", spunea maestrul. A plecat de acasa la 13 ani, fascinat de arta arenei. Voia sa se fac