ISTORIA MEDICINEI
DANIELA SONTICA
De la stramosii nostri, geto-dacii, nu avem pastrate documente scrise, fiind stiut ca ei isi transmiteau invataturile pe cale orala, unui grup de initiati. Sunt insa alte izvoare istorice, demne de luat in seama, care ofera informatii interesante despre stiinta lor de a vindeca. Cea mai magulitoare dintre aceste scrieri este aceea a lui Platon, care, in "Charmides", prin gura lui Socrate, lauda stiinta lui Zamolxis de a vindeca. Un trac i-a spus lui Socrate ca "Zamolxis, care-i regele nostru, dovedeste, ca zeu ce este, ca tot asa cum nu se cuvine sa incercam a vindeca ochii fara sa fi vindecat capul, nici sa tamaduim capul fara sa tinem seama de trup, cu atat mai mult nu trebuie sa incercam a vindeca trupul fara a cauta sa tamaduim sufletul".
Reiese de aici ca stramosii nostri urmareau si vindecarea psihica a bolnavului o data cu cea a trupului. Herodot scrie despre Zamolxis ca acesta ar fi trait pe langa Pitagora, mai intai ca sclav, iar apoi ca prieten si discipol al lui. Intorcandu-se bogat si cu multa invatatura printre ai sai, Zamolxis a impartasit cetatenilor de vaza experienta sa, inclusiv stiinta vindecarii bolilor. Strabon scrie in "Geografia" despre ascetismul dacilor, iar un alt scriitor antic, Iordanes, scrie in "Getica" despre geto-daci ca sunt oameni viteji si ca, intre doua razboaie, unii studiaza filozofia, unii poezia cerului, iar altii "proprietatile ierburilor si arbustilor". Si Dioscoride ne informeaza despre stiinta lor, mentionand 42 de plante medicinale cu nume dacice.
Trepanatii Medicii daci erau si preoti, ei fiind renumiti pentru viata lor ascetica. Vindecarile erau insotite adesea si de incantatii religioase. Ei erau adeptii hidroterapiei, prescriau adesea cure cu ape minerale, Dacia fiind bogata in izvoare termale si minerale.
La Cristesti si Decea
