RETETA DE VEDETA
POMPILIU KOSTAS RADULESCU
"Eram copil, cred ca aveam vreo noua ani, si imi amintesc ca intr-o zi, nu stiu de ce, m-a apucat cheful de gatit. Asa ca, uitandu-ma bineinteles la bunica mea, am pregatit o salata de rosii, care pe la noi in Oltenia se numeste lutita. Am tocat ceapa si niste ardei iute. Apoi am taiat rosiile si am pus putina sare. Asta a fost primul meu, si daca nu ma insel, ultimul experiment culinar. Nu-mi mai aduc aminte daca a fost bun sau nu dar, avand in vedere ca de atunci nu prea am mai gatit... Totusi, eu am mancat si parca mi-a placut. Hai, ca-i gata cafeaua!", se intrerupe deodata gazda mea, actorul Stefan Iordache si pleaca in bucatarie. Il urmez. Umple doua cesti generoase. Ce alt loc mai bun sa povestim despre bucate, spre incantarea spiritului nostru gurmand! Asa ca, decidem sa ramanem "la locul faptei" sa ne continuam conversatia.
Dimineata anuntase o zi oarecare. Undeva intre lenea matinala si semnele foamei ce anuntau un pranz timpuriu, rasfoiesc tihnit un album. Dau pagina, iar chipul lui Stefan Iordache imi apare dintr-o fotografie din "Titus Andronicus", parca. Si sar ca ars! Ma uit pe calendar. Azi e ziua in care ma poftise sa-i fiu oaspete la o cafea, inainte de a pleca la teatru. Decid ca nu am voie sa intarzii cu nici un chip si ma grabesc sa onorez invitatia.
Acum suntem alaturi. Il privesc cum soarbe linistit din cafea. Pe un bufet e un mic televizor aprins, iar alaturi, un scaunel agreabil. Tot confortul. Imi pare ca domnul Stefan Iordache petrece totusi suficient timp pe acolo si remarc asta cu voce tare. In schimb, primesc un zambet dupa un moment de tacere, timp in care am ragazul de a alunga aburul cestii cu o suflare, inainte sa gust.
In bucatarie devin doar un spectator
RETETA DE VEDETA
POM