- Editorial - nr. 36 / 22 Februarie, 2005 Cine nu-l cunoaste pe Dan Puric? Pe Dan Puric - actorul. Pe Dan Puric - mimul cel mai original. Pe Dan Puric - inspiratul si inventivul. Pe Dan Puric - omul. Si, mai ales, pe Dan Puric - intelectualul roman! Ma gandeam la toate acestea, nu demult, pe vremea in care noua stapanire se scremea sa incropeasca un guvern cam din ce se nimerea, dupa cum se vede. Atunci ma intrebam: oare chiar nimeni nu are ochi pentru acest actor exceptional, instruit, un adevarat intelectual, iubitor de neam si de tara, adept, pana la devotiune, al identitatii nationale, patriot care tine atat de mult la convingerile lui, dar mai ales la aceasta Romanie? Mai deunazi doar, vorbind despre clasa politica de la noi, Dan Puric punea degetul pe rana afirmand, printr-o remarca acida: "Astia nu au idei. Au apetituri!". Un adevar dureros, spus oarecum altfel. Adica, pe ei, pe politicieni, pe mai-marii zilei, nu-i preocupa deloc soarta tarii, ci, inainte de toate, in cazul lor primeaza nu interesul national, cum ar fi firesc, ci doar cel personal, ingust, dependent de propriul stomac si buzunar! Motiv pentru care el crede ca politica romaneasca este formata, uneori, doar din vorbitori de limba romana, dar nu si din romani adevarati, atata vreme cat, la capitolul "dragoste de tara", sunt atatia corigenti si repetenti. Tributari reflexelor proaste, "intr-o democratie sontaca", aceasta "specie politica iresponsabila" uita, de fiecare data, tocmai cand nu trebuie, de identitatea nationala, preferand, din lasitate si oportunism, negocierea in genunchi, renuntarea la valorile fundamentale ale neamului nostru. Intr-o "Romanie-tampon", intr-o lume care nu mai poate fi tinuta sub control, in care zilnic asistam la "naruirea alarmanta a gradului de umanizare", "schimbarile trebuie sa aiba loc pe verticala, nu doar pe orizontala". Intr-o tara dominata de forta crest