• Anul trecut, doljenii au finantat bugetul de stat cu 11.000 de miliarde de lei si au primit prin redistribuire doar 9.000 de miliarde, situindu-se inaintea Brasovului sau Aradului • Desi a fost considerat judet „rosu“, Doljul nu s-a aflat pe lista preferata a politicienilor puterii Doljul pare la prima vedere un judet sarac, unde firmele supravietuiesc de pe o zi pe alta, iar populatia traieste la limita subzistentei. O contributie majora la intarirea acestei perceptii o are si lipsa evidenta a investitiilor din judet, pe care marii investitori l-au ocolit ani de-a rindul, iar efectele nu au intirziat sa apara. Locurile de munca sint putine si prost platite, iar populatia, in special tinerii, au inceput sa migreze catre orasele prospere unde isi pot croi un viitor mai aproape de propriile aspiratii. Statisticile contrazic insa imaginea negativa de judet sarac pe care si-a creat-o in timp Doljul. Bogatia unui judet este data de sumele cu care contribuie la bugetul consolidat al statului, iar pentru asta este nevoie de activitate economica sustinuta si de crearea unor noi locuri de munca. Oricit ar parea de paradoxal, Doljul trimite catre autoritatile de la Bucuresti mai multi bani decit i se repartizeaza pe baza prevederilor legii bugetului de stat aprobata in fiecare an, in conditiile in care rambursarile de TVA si evaziunea fiscala au secat pur si simplu bugetul Finantelor locale. Cu alte cuvinte, in ciuda imaginii de judet sarac, fara prea mari perspective, Doljul stringe mai multe venituri decit primeste de la Bucuresti, ceea ce inseamna ca situatia financiara a populatiei este departe de a fi precara, aceasta cistigind bani din munca la negru ori din mici afaceri care scapa controlului fiscului doljean. Conform spuselor directorului Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj, Ioan Filipescu, Doljul a trimis anul trecut bugetului de stat aproximativ 11.000 de