Nici nu s-a uscat bine cerneala pe hotararea de guvern privind organizarea studiilor de licenta pe domenii fundamentale, ca au si aparut problemele. Dincolo de dezbaterea cu iz hamletian, daca are sau Nici nu s-a uscat bine cerneala pe hotararea de guvern privind organizarea studiilor de licenta pe domenii fundamentale, ca au si aparut problemele. Dincolo de dezbaterea cu iz hamletian, daca are sau nu are sens ca Romania sa-si restructureze invatamantul superior, se ascunde o imensa spaima de necunoscut. Practic, in lumea academica este suficient de puternica, de vie si ademenitoare ideea de a astepta ca altii, mai mari, cum sunt Franta sau Germania, sa treaca la structura universitara post Bologna si dupa aceea sa mai vedem si noi ce putem face. Nu cu acelasi numar de sustinatori si cu o priza extrem de subtire in lumea universitara, exista insa si ideea ca Romania poate si trebuie sa fie printre tarile fruntase in punerea in opera a conceptului european de spatiu comun al educatiei, in principal pentru ca, spun sustinatorii acestei idei, am putea, astfel, nu doar sa fim competitivi pe piata educatiei, ci chiar sa devenim un loc in care si spre care sa se inghesuie tinerii care doresc sa studieze. Ideea nu este deloc hazardata ori lipsita de realism. Conform rapoartelor UNESCO si studiilor GATT, in acest moment, mapamondul cunoaste cea mai mare generatie de tineri (aproximativ 1 miliard de persoane au varste intre 12 si 20 de ani), situatie inexistenta pana acum in istoria lumii. Mai mult, perspectiva, spune UNESCO, este si mai optimista: in 2020, 87 la suta din tinerii lumii (al caror numar va depasi miliardul) vor trai insa in tarile in curs de dezvoltare, tari care, in acest moment, nu se prea lauda cu un sistem educational bine articulat si bine organizat. GATT-ul spune, la randul sau, ca piata educatiei va cunoaste o crestere fara precedent in istoria umanit