Faptul ca PSD a iesit in fata cu Marian Vanghelie, faptul desemnarii sale drept candidat al partidului pentru Primaria Bucurestiului, arata decaderea puternica a PSD. In luna mai, Nastase si mai ales Iliescu l-au convins pe Geoana, dupa comedia cu candidatul de schimb Bogdan Duvaz, sa iasa la bataie, sa reprezinte „cel mai mare partid“ in lupta pe viata si moarte cu imbatabilul Basescu. Scrutinul din aprilie este primul test dupa alegerile din toamna trecuta. Rezultatul este un semnal dupa primele 100 de zile, in ceea ce priveste actuala guvernare. Diferenta dintre toamna si primavara este ca nici Nastase si nici Iliescu nu au reusit sa convinga nici unul dintre liderii partidului sa candideze. Autoritatea celor doi lideri a scazut vizibil. Nici unul nu vrea sa isi puna pielea in bat sau la saramura pentru gloria desarta de a fi invins de Adriean Videanu inca din primul tur. Alianta D.A. este pe val, iar Bucurestiul este fieful ei. Nu exista la aceasta data un candidat care sa il poata infringe pe cel trimis de Alianta D.A. Slabiciunea PSD arata ca a parasit obisnuita disciplina si a ajuns in fata, unde fiecare este pentru el. Povestea arata ca un naufragiu in care scapa cine poate. Vanghelie va stirni hohote de ris, va fi un fel de giga, privit ca un noncandidat de catre bucuresteni. In spatele lui, citeva figuri PSD, din amor propriu, din solidaritate, il vor ajuta pe acest individ al mahalalelor sa miste in front cit de cit. Dar totul va fi zadarnic. O sa vina apoi congresul PSD, tot in aprilie, ca sa analizeze situatia. Un congres desfasurat pe fundalul unei infringeri, pe linga cea pentru Cotroceni, va fi si mai dificil de scos la capat. Oricum, la virful PSD tot ce conteaza acum este batalia pentru posturi. S-au dus dracului propunerile de dezbateri, de programe, de platforme politice. Nu va fi nici o reforma a PSD, nici o schimbare. Totul s-a redus la cine va