DRAGOBETELE SARUTA FETELE! Dragostea curata a tinerilor este asociata de romani cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure si pusa sub protectia unei indragite reprezentari mitice, Dragobetele, sarbatorit in calendarul popular in ziua de 24 februarie.
CARMEN ANGHEL
RAZBUNARE. Dragobetele umbla prin padure sa pedepseasca fetele care au lucrat in ziua lui Dragobete, numit si Cap sau Inceput de Primavara, este deschizator al dragostei si bunei dispozitii pe plaiurile carpatice. "Dragobetele romanilor poate fi identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana, cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca si, mai ales, cu Navalnicul, personificare a dragostei patimase din panteonul romanesc", ne spune etnologul Ion Ghinoiu.
Inainte de Dragobete, insa, a fost Sfantul mucenic Vlasie, celebrat pe 11 februarie, protectorul pasarilor de padure si al femeilor gravide. Poporul roman crede ca de ziua lui se intorc pasarile migratoare, ca li se deschide ciocul si incep sa cante. Iar de Dragobete, aceste pasari se vor strange in stoluri, ciripesc, se imperecheaza si incep sa-si construiasca cuiburile in care vor creste puii. Pasarile neinsotite in ziua de Dragobete raman stinghere si fara pui pana la Dragobetele urmator. Pentru ca astazi pasarile isi gasesc perechea, Dragobetele se mai numeste, in nordul Olteniei, si Logodna sau Insotitul Pasarilor. Ca sa nu ramana singuri, fetele si baietii, asemenea pasarilor, trebuie sa se intalneasca.
INTALNIREA. In folclorul romanesc, pasarea, in special cucul, este personificarea dragostei, dar oarecum triste, provocata de lipsa si departarea persoanei indragite.
Daca in ziua de Dragobete vremea este frumoasa, fetele si feciorii ies la padure haulind si chiuind pentru a culege primele flori ale primaverii: ghioceii si brandusele. Pretutindeni se striga "Dragobetele saruta fetele
