Specialistii in probleme de mediu si administratia Parcului National acuza Academia ca, in schimbul banilor, a avizat constructia unui santier de captare a apelor care va distruge fauna si flora montana
Dupa ce a girat, printr-o tacere complice, jaful facut in Delta Dunarii de baronii PSD, Academia Romana avizeaza un alt proiect cu efecte ecologice devastatoare, de aceasta data in Parcul National Retezat.
Muntele Retezat, Rezervatie a Biosferei, risca sa ramina cu vaile secate in urma unor lucrari hidroenergetice incepute in 1974, la comanda lui Ceausescu, si continuate acum, cu avizul Academiei.
Proiectul este derulat de Hidroelectrica, sucursala Hateg, si vizeaza captarea mai multor riuri din interiorul parcului pentru a fi canalizate in lacul de acumulare Gura Apei, care deserveste salba de hidrocentrale de pe Riul Mare. Avizul favorabil a fost dat in urma unui studiu de impact facut de specialistii Academiei, desi misiunea lor era tocmai aceea de a proteja rezervatiile naturale.
Administratia Parcului National Retezat protesteaza fata de hotarirea Academiei, care poate avea efecte dezastruoase si ireversibile pentru rezervatie.
Academia Romana a dat unda verde pentru realizarea unor noi captari de apa pe riurile din Parcul National Retezat, in urma unui studiu de impact asupra mediului, elaborat de specialistii Institutului de Biologie al Academiei Romane.
In prezent, se lucreaza la cinci asemenea captari pe care Hidroelectrica le construieste in Parcul National, demarate la inceputul anilor '90. Alte doua riuri au fost captate inainte de 1989.
Constructia amenajarilor hidroenergetice de pe Riul Mare - Retezat a inceput in anul 1974, la indicatiile lui Nicolae Ceausescu. Proiectul a fost conceput pentru a capta mai multe riuri din Parcul National Retezat in Lacul Gura Apei, cu scopul de a
