- Diverse - nr. 38 / 24 Februarie, 2005 Am ramas surprins cand, la temperaturi de peste minus 20 de grade Celsius, unii se plangeau de mama focului. Romania s-a mai confruntat cu astfel de ierni aspre, meteorologii le stiu, ele fiind insemnate in catastifele lor. Insa, fata de ce au trait altii, asta a fost, cum se zice, floare la ureche. Amintesc doar de doua ierni groaznice! Iarna 1941- 42. Armata Romana lupta pe teritoriul Basarabiei, apoi pe campuri ucrainene. O iarna cumplita. Soldatilor le degerau degetele pe metalul pustii sau al mitralierelor, cu imbracamintea lor (si a germanilor), cu masinile inghetate, sau tancuri in imposibilitate de a mai fi pornite la minus 30-40 grade Celsius. Mai mult, din cauza unor defectiuni de constructie (imbinarile sudate la diferite calitati de otel), se desfaceau ca o coaja de ou. Multi ostasi si ofiteri au murit degerati sau in urma gravelor complicatii pulmonare, medicale. Asa a fost si… la Stalingrad. Acolo a fost si mai rau. Gerul a distrus Armata 6 _ germana, a lui Von Paulus, si intregi regimente romanesti si italiene la "Cotul Donului". Pe niste geruri cumplite, prizonierii au strabatut drumurile spre lagarele din Siberia, iar cei care au mai ajuns acolo au suportat clima aspra siberiana. Mai amintesc de o iarna prin anii '50, care, in februarie, a paralizat tara. La Galati, valurile de zapada erau de doi-trei metri pe Calea Domneasca. Au fost "desfacute" drumurile cu tancurile armatei sau ale rusilor care mai erau pe acolo. La tramvaie nu se vedea decat troleul aerian, iar oamenii mergeau ca prin tunele. La Braila, in port si pe strazi, nu se mai vedeau parterele de la blocuri. Oamenii, totusi, ca romanul, mai glumeau. Era un banc al lui Mircea Crisan, despre cetateanul prins de viscol prin capitala. "Era pe un acoperis de casa, pe la etajul I, si, apostrofat de un locatar ce cauta pe acoperisul casei, ace