Comisia Europeana si-a dat avizul pentru integrarea Romaniei si Bulgariei. Desi este o procedura tehnica ce nu implica renuntarea la clauza de salvgardare, sansele integrarii la 1 ianuarie 2007 ramin deschise. Romanii, pentru care aderarea se transforma dintr-un deziderat indepartat intr-o realitate cu contururi imprecise, ramin iremediabil optimisti.
Eurobarometrul realizat in toamna anului 2004 si a carui analiza privind Romania a fost recent data publicitatii, ne plaseaza pe primul loc al increderii in UE atit fata de tarile candidate (Bulgaria, Turcia, Croatia, Ciprul de Nord), cit si fata de tarile membre.
Dar, in acelasi timp, Europa se transforma. Constructia politica a UE, strins corelata introducerii Constitutiei europene, ramine in discutie.
Astfel, dincolo de optimismul cvasi-general, spre ce fel de Uniune Europeana se indreapta Romania? Spre o Europa largita si mai degraba confederala, cu un rol central al statelor-natiune; spre o Europa cu geometrie variabila, fracturata intre statele nucleu si noii membri, spre o Europa federala?
Increderea romanilor in UE contrasteaza cu neincrederea lor in institutiile autohtone. Ca si in cazul noilor state membre ce au aderat la 1 mai 2004 sau al tarilor candidate, democratia romaneasca este perceputa ca neconsolidata, pe cind democratia la nivelul UE este privilegiata.
In schimb, in cele 15 state membre care alcatuiau UE pina in 2004, democratia nationala este superioara celei de la nivelul Uniunii. Pe de alta parte, fata de restul tarilor membre sau candidate, Romania prezinta o particularitate, pozitia privilegiata a bisericii si rolul marginal al ONG.
Prioritatile romanilor in raport cu interventia UE sint legate de terorism (70%), aparare (64) si nivel de viata (64%). Daca primele doua sint realizate mai mult prin NATO (o organizatie in plina criza de
