În programul său expansiv, întru totul lăudabil, de promovare a literaturii române, Editura Polirom a deschis o linie şi pentru valorile clasice ale romanului, prin colecţia "Canon", iniţiată în 2004. Prima apariţie a fost o selecţie din povestirile sadoveniene. A doua alegere s-a oprit la Rusoaica lui Gib I. Mihăescu, datând din 1933, cel mai strălucit an al romanului românesc. Bucurându-se de şase ediţii până în 1943, deci timp de un deceniu, a înregistrat un succes notabil de public şi de critică. Însă în timpul regimului comunist cartea a fost interzisă şi nu a mai reapărut până în 1990, când a fost redescoperită cu entuziasm. Din 1990 încoace a beneficiat de cel puţin cinci reeditări (dacă evidenţele mele nu au lacune). Al Andriescu, cel care îngrijeşte ediţia de acum, a izbutit să completeze seria de Opere Gib I. Mihăescu de la Editura Minerva cu volumul 3, care-i fusese rezervat Rusoaicei, abia în 1995. Redescoperirea capodoperei lui Gib, după o interdicţie de aproape cinci decenii, s-a soldat cu un nou succes editorial. Multă vreme prim-planul îl ocupase romanul Donna Alba, apărut în 1935, anul morţii scriitorului. Concurenţa dintre cele două idealuri feminine în două reprezentări narative diferite e în beneficiul indiscutabil al prozatorului.

Subtitlul romanului, Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac, avertizează asupra spaţiului naraţiunii, la limita dintre Basarabia şi Rusia bolşevizată. Acestea sunt, de altfel, şi cele mai importante elemente politice de fundal care au sortit romanul fondului secret al bibliotecilor: Nistrul, Basarabia şi fuga de regimul bolşevic a unor persecutaţi ce-şi caută scăpare în România. Fenomenul migraţiei fiind prea masiv, fugarii nu mai primesc azil şi sunt întorşi din drum, înapoi la o condamnare sigură. Această stare de disperare a refugiaţilor este una din sursele de tensiune dramatică a roma