Nu soarta, ci consoarta l-a impins pe Adrian Nastase in politica postdecembrista. Pe la inceputul lui 1990, s-a aflat, timp de cateva saptamani, in strainatate. La intoarcere, a constatat cu placuta surprindere ca sotia sa Dana ii mutase cartea de munca de la Institutul de Cercetari Juridice Bucuresti la FSN.
A fost un transfer norocos, fiindca, de-atunci, cartea lui de munca a tot fost carata de cineva ba la Ministerul de Externe, ba la Parlament, apoi la Guvern si, in fine, inapoi, la Camera Deputatilor, al carei presedinte este pentru a doua oara.
Niciodata nu a fost nevoit sa lupte direct cu altcineva pentru o functie publica sau politica, a fost pur si simplu asezat pe ele, fiind mereu liderul de rezerva de langa Ion Iliescu.
Norocul din nascare de care vorbea doamna Dana intr-un interviu din campanie ("parca l-a scapat ma-sa-n fundul curtii") l-a parasit insa in aceasta toamna, cand a pierdut unica batalie politica adevarata din viata sa, aceea pentru Presedintia Romaniei. Acum, este pe cale sa piarda si locul numarul doi in PSD, inainte chiar de confruntarea cu vreun contracandidat.
Antipatia, nemultumirile scrasnite pana la alegeri fata de Adrian Nastase au rabufnit public in PSD, in ultimele saptamani, potentate de reintoarcerea lui Ion Iliescu, hotarat sa impuna propriile reguli in partid.
Antonie Iorgovan, in mai vechi conflict cu actualul presedinte pesedist, il invita fie sa candideze, fie "sa se dea dracului la o parte", nefiind, la urma urmei, "bun nici de portar la PSD".
Trita Fanita, care i-ar purta sambetele fostului premier pentru ca i-ar fi refuzat o ordonanta, i se adreseaza cu o formula minimalizatoare imprumutata de la Traian Basescu, aratandu-i, cu o nota de satisfactie, cum se duce "in jos, pe tobogan". D.I.
Popescu, Sorin Oprescu si Victor Ponta lasa si ei sa s
