- Istoric - nr. 39 / 25 Februarie, 2005 Spune un cunoscut proverb romanesc, ce-si gaseste perfecta ilustrare, daca ne gandim la necontenitele diversiuni ale revizionistilor unguri. Un ultim exemplu il reprezinta filmul "Trianon", realizat de Koltay Gabor si difuzat de extremistii maghiari in localitati din Transilvania. Cu durata de doua ore, filmul cuprinde interviuri cu personalitati ungare ori maghiare - istorici: scriitori, ziaristi, profesori universitari - citate din carti scrise de pe pozitii revizioniste, cu precadere antiromanesti, declaratii ale unor martori "care au trait evenimentele din 1920 ", recitari de poezii cu tematica revansarda, precum si imagini cu armata horthysta ungara din perioada anilor '20-'30. Dintre personalitatile intervievate amintim pe: Raffay Erno, istoric, cunoscut contestatar al Tratatului de la Trianon; Nemeskurty Istvan, istoric literar; Glatz Ferenc, academician, istoric; Fejto Ferenc, scriitor, Csurka Istvan, scriitor, lider al formatiunii de extrema dreapta Partidul "Vietii si Dreptatii Ungare" s.a.; Lor li se adauga Tökes Lászlo si Durray Miklos, scriitor, liderul minoritatii maghiare din Slovacia. Initiativa extremista, filmul lui Koltay Gabor nu constituie un demers original, ci se inscrie pe linia actiunilor ungariste, revizioniste, antiromanesti, asupra carora ne vom opri pe scurt in continuare. O data cu semnarea, la 4 iunie 1920, a Tratatului de Pace de la Trianon - document international de covarsitoare insemnatate, act de incontestabila dreptate istorica - in Ungaria a luat nastere o puternica miscare revizionista ce urmarea modificarea granitelor cu Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia si, precumpanitor, Romania. Devenit principiul fundamental al vietii social-politice ungare, revizionismul avea drept scop final refacerea "Ungariei Mari", acea constructie artificiala din punct de vedere politic si social, congl