Nici la aproape zece ani de la încheierea războaielor interetnice din fosta Iugoslavie nu este linişte deplină în această parte a Europei. Recunoaşterea dramelor trecutului reprezintă un proces dificil, asumat, în general, doar de o parte a elitei politice sau intelectuale din aceste ţări. Pe 17 martie, Croaţia urmează să înceapă oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Liderii de la Zagreb sînt optimişti în ce priveşte îndeplinirea standardelor economice, lăsînd loc speranţei de aderare în 2009. În schimb, criteriile politice şi, mai exact, problema predării criminalilor de război către Haga constituie un handicap semnificativ. Sondajele de opinie arată că mai bine de jumătate din populaţia ţării sprijină integrarea în UE, însă există şi un foarte puternic curent extremist care spune că aderarea nu trebuie făcută necondiţionat, prin negarea trecutului ţării sau prin condamnarea adevăraţilor eroi naţionali. De la începutul acestui an, numărul incidentelor în care au fost implicate elemente ale mişcărilor extremiste de dreapta a crescut îngrijorător în această ţară. Pe 9 ianuarie, un grup neidentificat de persoane a ridicat în satul Solin, lîngă Split, un monument în memoria lui Jure Francetic şi Mile Budak, foşti lideri ai mişcării fasciste ustaşe, care a obţinut puterea în 1941. Cei doi au fost implicaţi în acele vremuri în uciderea a zeci de mii de sîrbi, evrei şi romi. Doar cîteva zile mai devreme, un poster imens al generalului Ante Gotovina (suspectat de crime de război în timpul conflictului iugoslav din anii '90) a fost afişat în Kastel Stari, un mic port pe coasta dalmată. Guvernul de la Zagreb este prins la mijloc între cerinţele Uniunii şi presiunea internă, venită din partea elementelor naţionaliste, dar şi a publicului larg, ce vede în inculpaţi doar "eroii unui război legitim", purtat pentru apărarea fiinţei naţionale. Analistul politi