Intr-o perioadă extrem de grea pentru imaginea lui Brâncuşi în România, dar şi pentru siguranţa şi pentru acurateţea operei, dificultate generată atît de intervenţia nesăbuită asupra Coloanei... de la Târgu Jiu, cît şi de acţiunea, absolut incredibilă într-o ţară civilizată, de falsificare incontinentă a formelor sale şi de promovare a acestor falsuri pe piaţa noastră de artă, fenomen întreţinut de complicităţi instituţionale halucinante, destinul în lume al marelui nostru sculptor îşi urmează traseul său legitim.

Monica Joiţa urmăreşte, în textul alăturat, intrarea lui Brâncuşi în sec. XXI, prezenţa sa în universalitate şi unghiurile de receptare ale operei sale cu totul ieşite din comun, care îşi diversifică sensurile şi se îmbogăţeşte pe măsură ce apar date noi din arhiva brâncuşiană, pusă recent la dispoziţia cercetătorilor.

Pavel ŞuŞară

O simplă consultare - reală sau virtuală - a librăriilor şi galeriilor de artă din întreaga lume ne produce un dublu efect: de perplexitate şi, deopotrivă, de "gust amar" în faţa neputinţei de a fi permanent la curent (pentru a nu pomeni de achiziţionare) cu tot ce se scrie, se comentează, se expune în jurul personalităţii sculptorului român Constantin Brâncuşi.

Graţie tehnicii informatice, putem consulta totuşi pe Internet fie site-uri precum www.brancusi.ro şi www.brancusi.com, fie pagini dedicate biografiei şi operei brâncuşiene din cadrul enciclopediilor, dicţionarelor, muzeelor şi galeriilor electronice, precum www.artcyclopedia.com/artists, www.show.ro, http://fly.to//column.

În 2004, când s-a împlinit un veac de la sosirea lui Brâncuşi la Paris, marcând cu personalitatea sa umană şi artistică evoluţia artei moderne, muzeele Tate şi Guggenheim au organizat, la Londra şi New York, o retrospectivă cu titlul The Esse