Un articol din cotidianul german Handelsblatt, preluat de mass-media romaneasca, a produs senzatie: Romania ar putea fi in pozitia de a nu vota nici un tratat de aderare pe 25 aprilie pentru simplul motiv ca acesta va fi respins pe 13 aprilie in Parlamentul european datorita "coruptiei generalizate".
Modul in care aceasta stire a creat un sir de evenimente virtuale la sfirsitul saptaminii trecute este instructiv pentru functionarea presei romanesti. Preluat din presa occidentala, deci credibil si informat, inserat in presa scrisa si apoi reluat de televiziuni articolul transforma o stire bazata pe informatii indirecte intr-o realitate apocaliptica.
In teorie, jurnalistii isi fondeaza informatiile pe surse sigure, dar in cazul analizat articolul resursa de la care s-a (de)format stirea prezinta o mare vulnerabilitate. El insereaza o serie de informatii fara insa ca ziarul sau jurnalistul sa isi asume responsabilitatea.
Formula e simpla: desi informatia sau informatiile (caci nu este evident daca e vorba de o stire sau mai multe) din cotidianul german nu sunt datate le conduc la concluzia ca vizita comisarului european pentru extindere care a inceput duminica este "poate" raspunsul Comisiei europene si al presedintelui acesteia Jose Manuel Durrao Barroso la cererea sefului grupului crestin social german Markus
Ferber privind aminarea integrarii Romaniei in UE. Pornind de la articolul resursa, canalele de televiziune, transferind orice raspundere presei scrise, amplifica subiectul transformindul in stirea zilei.
G(e)oana dupa spectacular a pus intre paranteze controlul surselor si obiectivitatea informatiei chiar daca doar cu citeva zile in urma, pe 23 februarie, Comisia europeana anunta ca a dat avizul tehnic pentru aderarea in 2007 a Romaniei si Bulgariei daca in cei doi ani ramasi se vor realiza progresele s
