Dupa ani de zile in care gandul a stat inchis intre peretii autocreati ai creierului, iata ca imaginatia incepe sa aiba un rol din ce mai bine conturat si in viata romanilor. Inca nedefinit, ca si cum am stii ca trebuie sa existe, dar nu si cum sa facem sa existe.
Cel putin asa vor sa ne faca sa credem cei care sunt implicati in acest demers, mai multi actori sibieni, la care s-au adaugat prin «cooptare» si cantaretii deveniti si actori Ioan Gyuri Pascu si Monica Anghel.
De altfel, acest mod de exprimare este la mare rang in tari precum Anglia, Statele Unite ale Americii sau Franta, familiarizate cu el mult inaintea noastra. Un spectacol de acest tip are cateva coordonate clare, dincolo de care totul este... improvizatie si inspiratie. Actorii se impart in doua echipe a cate sapte «jucatori», plus o rezerva, care este insa si ea introdusa deseori in joc.
Exista un numar mare de teme, pentru care actorii au si repetat o vreme, inainte de primul «meci» al Derby-ului, dar aceste sunt imbogatite permanent cu altele. Nu degeaba numele spectacolului are conotatie sportiva! Apoi, spectatorii, care deseori aduc show-ul in zona comediei sau a dramei, in functie de dorinta, au drept de veto.
Ei decid, la sfarsit, cine este cel mai bun, folosindu-se de doua tipuri de cartonase: rosii si albastre. Acesta este intrumentul lor de votare. Acest fel de implicare pare, pana acum, a fi pe placul romanilor, uneori inca prea timizi si retinuti pentru a da curs unor reactii firesti si naturale. Cea mai lunga «bucata» jucata nu depaseste patru minute, pentru a nu obosi si a crea dinamism.
Singura problema in demersul propus de teatrul sibian este, in acelasi timp, una destul de importanta: datele de desfasurare ale «Derby-ului» sunt din cand in cand "sabotate" de celelalte productii ale institutiei (amintim numai «Tango, monsieur?!», «
