Despre intervenţii şi interese Stimată doamnă Boiangiu, Ultimele dvs. două "contribuţii" din Dilema veche îmi provocară o reacţie de intervenţie de tip american :-). Şi anume intervenţie pentru a compensa aparenta dvs. lipsă de dileme în ceea ce îi priveşte pe americani, în frunte cu al lor Bush jr... Dvs. păreţi a susţine neintervenţia, scoţînd în evidenţă numai relele acţiunii coaliţiei. Păreţi a uita lipsa de dileme a lui Saddam şi a fi deranjată de mulţimea dilemelor pe care le înfruntă alegătorii şi guvernanţii post-intervenţie. Citaţi un englez care numără pe degete democraţiile - unele palide - instaurate de intervenţiile americane. Mai mult, expuneţi lipsa de principii a americanilor, care şi-ar urma doar interesul propriu, neintervenind acolo unde propriile principii le-ar cădea rău (vezi cazul Musharaf). Ei bine, aveţi mare dreptate, îşi urmăresc întîi interesul propriu, dar... Eu răspund celor care pun problema ca Dvs. că uită termenii de comparaţie, care sînt azi mai mulţi: Europa, Rusia, China ş.a. Pentru mine, toate intervenţiile din istorie au fost nişte reaşezări ale echilibrelor vremelnice care au costat scump toate popoarele invadate. Ceea ce a contat a fost rezultatul în timp, trend-ul, de... Intervenţiile saxone au avut ca rezultat în secole nişte miracole, dînd naştere unor state durabile şi prospere şi lăsînd urme clare de civilizaţie. Intervenţiile ruseşti au fost nişte dezastre, nu au adus nici măcar îmbogăţirea metropolei, lăsînd în urmă zeci de ani de războaie şi de sărăcie cu lustru. Intervenţiile latine fură eficiente economic, însă slabe ca sistem, şi lăsară pe loc rezultate efemere, loc pentru alte desfăşurări. Mă aştept să acceptaţi că Angola, Cuba, Coreea de Nord, România etc. ar fi avut mult mai mult de profitat dacă ar fi fost teatre ale intervenţiei americane, iar nu ruse. Cît despre România, mulţumesc în faţa lui Dumnezeu am