Profund pilduitor este devotamentul cu care doamna Sanda Golopenţia se ocupă de editarea operei părinţilor săi Anton şi Ştefania Golopenţia, precum şi a unor documente şi scrisori care contribuie la cunoaşterea demersului ştiinţific şi a biografiei celor doi. Un demers care-i cere nu numai devotament exemplar ci şi multă ştiinţă, pe care a dovedit-o cu prisosinţă în îngrijirea scrierilor celor doi. Travaliu editorial cu atât mai angajant şi de durată cu cât în cazul lui Anton Golopenţia a trebuit să facă stăruitoare cercetări de arhive, inclusiv în arhivele S.R.I., de unde a recuperat dosarul procesului ce i-a fost instrumentat tatălui ei.

Cea mai recentă restituire semnată de doamna Sanda Golopenţia, împreună cu Ruxandra Guţu Pelazza, este Anton Golopenţia, Rapsodia epistolară. Scrisori primite şi trimise de Anton Golopenţia (1923-1950) (Albatros, 2004), care constituie primul tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conţină doar scrisorile către Ştefania Golopenţia. Surprizele aduse de această arhivă epistolară sunt numeroase, între ele fiind de amintit amploarea ei, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare, din care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenţilor, care nu sunt, cum poate s-ar fi aşteptat, doar sociologi şi statisticieni, domenii în care s-a ilustrat cu deosebire Anton Golopenţia, ci şi eseişti (Emil Cioran, N. Argintescu-Amza, Vasile Băncilă), muzicologi (C. Brăiloiu, H. Brauner), etnologi (Petru Caraman), scriitori (Emanoil Bucuţa).

O serie de scrisori ale lui Anton Golopenţia sunt bogate în referinţe privind anii săi de studii în Germania, ani în care se caută şi se întreabă ce drum să apuce, ani în care îndoielile şi zbuciumul se alungă în el "în voie şi val-vârtej", când aşteaptă apariţia certitudinilor sale, când face efort să-şi "orânduiască în minte elementele aruncate de-