REPORTAJ In Romania, copiii cu sindromul Down au un mare "handicap": traiesc intr-o tara a nepasarii. Au un cromozom in plus fata de noi, cei "de rand". Nu pot minti, iubesc mult si sunt considerati de unii doctori "rebuturi genetice". Sta-tul nu face mai nimic pentru recuperarea copiilor nascuti cu sindromul Down, desi acestia ar putea avea o slujba si ar putea trai peste 60 de ani.
ALEX NEDEA
NEVOI. Fara sprijin din partea autoritatilor, lumea copiilor cu sindromul Down se poate prabusi "La un concurs de alergari pentru persoanele cu sindromul Down se da startul. Unul dintre concurenti ii depaseste cu douazeci de metri pe ceilalti concurenti. La un moment dat se opreste aproape de final si striga spre ceilalti, care nu mai aveau vreo sansa sa-l ajunga din urma: "Haideti, mai, de ce nu veniti odata?!". Si nici nu-si termina vorba ca se intoarce la ei, se iau toti de brat si trec linia de final impreuna...", povesteste medicul Constanta Popescu Murgoci in fata unei sali cu vreo cateva zeci de parinti veniti la un seminar tinut de patru doctori. Vor sa afle ce-i cu sindromul care le-a nenorocit copiii, acea "trisomie 21", cum ii mai zic specialistii.
PEDEAPSA. C.N., una dintre mamici, a venit cu A.N., baietelul ei de sapte ani care nu a reusit sa invete sa vorbeasca nici acum. Spune ca il duce de la sapte luni la kinetoterapeut particular, da cate patru euro pe saptamana din salariul ei de bugetara si tot degeaba. Abia a reusit sa-l invete sa mearga, dupa doua luni de tratamente la Tecuci. "Cred ca Dumnezeu a vrut sa ma pedepseasca atunci cand mi-a dat baietelul. Am intalnit o fetita cu Down si mi s-a parut... dizgratioasa, ce mai!", se invinovateste femeia, mangaindu-si copilul care sta in fata unui pian si apasa la intamplare clapele. Baietelul se ridica pe picioarele lui, mama il ia de mana si se duc incetisor la locurile lor i
