Preşedintele Traian Băsescu a reluat ideea necesităţii declanşării alegerilor anticipate în luna septembrie, după semnarea tratatului de integrare, în luna aprilie. De data aceasta formaţiunile componente ale Alianţei D.A. nu au mai respins ideea şi nici nu au răspuns echivoc, ci au susţinut-o. Asta în ciuda faptului că, potrivit unui sondaj IMAS, numărul românilor care cred mai mult în guvernul Tăriceanu decât în guvernul Năstase a scăzut cu 21 de procente.

Preşedintele interimar al PD, Emil Boc, susţine că luna septembrie este foarte prielnică pentru alegeri, care ar putea asigura un guvern stabil, cu o majoritate solidă, şi nu la limită.Soluţia de declanşare a alegerilor, pe care o vede Boc este demisia Guvernului şi apoi respingerea a două solicitări de investitură a unui nou executiv, proceduri care ar urma să înceapă în luna iunie.

La rândul lor, reprezentanţii PNL agreează ideea alegerilor anticipate, chiar dacă nu neapărat din cauza asigurării unei guvernări stabile ci din cauza lipsei de maniere a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, care întârzie la şedinţe. Poziţia purtătorului de cuvânt al PNL, Eugen Nicolăescu, vine în contradicţie cu declaraţiile premierului Tăriceanu, care a spus în mod repetat că organizarea alegerilor anticipate se vor face numai în caz de criză majoră şi nu înainte de aderarea ţării la UE. De altfel, Traian Băsescu a declarat că nu îi impune acest lucru premierului.

Între două lupte, conducătorii PSD se gândesc şi ei la alegerile anticipate, Octav Cozmâncă fiind chiar sigur că formaţiunea va reveni la putere cu ocazia acestora. Adrian Năstase a primit asigurări din partea sindicatului CNSLR- Frăţia că aceştia vor susţine PSD, în cazul anticipatelor.

Singurii care nu doresc ca alegerile anticipate să aibă loc sunt UDMR şi PUR. Dacă uniunea condusă de Marko Bela susţine că este în interesul R