Administratia Fondului National Cultural va fi condusa de un consiliu format din 11 membri, ales pe doi ani, in care sint reprezentate MCC, Ministerul Finantelor, Institutul Cultural Roman, Consiliul Minoritatilor Nationale si asociatiile de creatori.

„Piata de dezbateri“ urmareste definirea „unei strategii de dezvoltare a Romaniei pe termen lung“, prima intilnire propunindu-si o dezbatere pe tema „De ce si cum finantam cultura. In Romania“. Pariul este acela de a aseza la aceeasi masa, cu drepturi egale, functionari ai institutiilor cu putere de decizie si reprezentanti ai societatii civile. Este motivul pentru care, vineri, la GalAteCa, s-au intilnit staff-ul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC), functionari ai acestei institutii, reprezentanti ai asociatiilor de creatori si artisti independenti.

Cheia intilnirii a fost prima dovada palpabila a punerii in practica a programului de guvernare privitor la cultura, si anume introducerea in cadrul Ordonantei 10/21. 01.2005 a normelor de infiintare si functionare a Administratiei Fondului Cultural National (AFNC), prin care MCC externalizeaza finantarea programelor si proiectelor culturale, in beneficiul decizional al actantilor directi. Si asta deoarece „nu functionarii publici decid valoarea proiectelor“, iar „in afara de public si de creatori, nimeni nu mai are voie sa beneficieze de pe urma finantarii“, a declarat ministrul Culturii, Mona Musca (de la Plesu incoace, este primul ministru al Culturii cu discurs si stralucit, si impecabil gramatical). Procesul de externalizare nu se refera doar la Fondul Cultural National, ci si la tirgurile de carte (probabil printr-un soi de concurs de proiecte, intereditorial, pentru alegerea managerului de editie), la Festivalul National de Teatru „I. L. Caragiale“ (care va fi compactat cu Gala UNITER si, prin urmare, trecut in grija Uniunii Teatrale), la Fest