Mâine vor avea loc la Bucureşti congresele PNŢCD şi URR, în care urmează să se ia decizia fuziunii dintre cele două partide, pentru ca duminică, în cadrul unui congres comun, să fie lansat la apă Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD).

După mai multe luni de tatonări şi ratări, acest sfârşit de săptămână poate să însemne lansarea, în sfârşit, a mult comentatului pol creştin-democrat român, prin fuziunea între PNŢCD şi URR. Partidul astfel constituit ar urma să beneficieze din start de afilierea la Partidul Popular European, pe care o aduc zestre ţărăniştii, dar şi de prezenţa în echipa de conducere a unor tineri deja formaţi într-ale politicii, cum sunt cei din URR.

Amânare controversată

Congresul de fuziune ar fi trebuit să aibă loc în 20 februarie, însă, cu o motivaţie de-a dreptul hilară (condiţii meteo nefavorabile), ţărăniştii au amânat cu două săptămâni semnarea pactului. Două săptămâni în care s-a negociat intens, pentru că, deşi ambele părţi se arătau încântate de perspectiva fuziunii, negocierile au fost destul de dure. Una dintre cele mai spinoase, dar şi hilare, dispute s-a dus în jurul unui preambul la statut, în care ţărăniştii doreau să se menţioneze istoria şi legătura dintre PNŢ şi evoluţia României. Pe de altă parte, această amânare a trezit suspiciuni din partea URR, care i-a bănuit pe ţărănişti că se folosesc de acest răgaz pentru a trata şi cu alte formaţiuni.

Abordarea pragmatică

Nu se îndoieşte nimeni că piesa de bază în aceasă uniune este PNŢCD, în jurul căruia se vor grupa, mai întâi URR, după care şi celelalte formaţiuni de sorginte creştin-democrată. Totuşi, prin însumarea procentelor pe care aceste partiduleţe le-au obţinut în alegerile generale, cristalizarea acestui pol nu ar fi reprezentat nici un câştig pentru ţărănişti dacă nu se lucra şi la imagine. În al doilea rând, cei din URR, după ce au ratat start