In alegerile legislative din 2001, Moscova a sustinut Partidul Comunistilor, care milita pentru intrarea Moldovei in Uniunea Rusia-Belarus si declararea rusei drept a doua limba oficiala in stat. Dupa patru ani, contrastul este puternic. Aflat la Bruxelles saptamina trecuta, pentru a semna ?planul de actiune? Republica Moldova - UE, premierul Vasile Tarlev a declarat ca vrea sa-si vada tara devenind ?membru cu drepturi depline? al Uniunii Europene. ?Am ascultat poporul. Nu putem merge impotriva vointei sale?, a declarat Aleksandr Petkov, purtator de cuvint al Partidului Comunistilor Moldoveni, explicind schimbarea de directie a guvernului. Presedintele moldovean, Vladimir Voronin, ?ne-a tras pe sfoara?, a apreciat, la rindul sau, Konstantin Zatulin, deputat al partidului Rusia Unita, cu orientare pro-Kremlin.
Razmerita lui Voronin
Racirea relatiilor dintre Chisinau si Moscova dateaza, in realitate, din noiembrie 2003, cind Voronin a refuzat, dupa consultarea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), sa semneze planul prezentat de Kremlin pentru reglementarea conflictului cu Transnistria. De atunci, legaturile dintre cele doua tari s-au deteriorat in mod constant, iar campania electorala a accentuat aceasta tendinta. Autoritatile de la Chisinau au expulzat, in februarie, zeci de cetateni rusi acuzati ca fac ilegal campanie pentru partidele de opozitie si a acuzat Transnistria ca incearca sa destabilizeze tara, ?la indicatiile Moscovei?. Mai mult, guvernul moldovean a invitat la alegeri observatori OSCE, dar nu a a permis acreditarea celor din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Nicolae Chirtoaca, directorul Colegiului Invizibil, un centru de cercetare independent din Republica Moldova, considera ca retorica antirusa a Partidului Comunistilor este ?putin surprinzatoare?. Acestia au inteles ca Moscova ?dorea o instabilitat
