Kazahstan

In ianuarie 2005, nelinistit de evenimentele recente din Ucraina, Nursultan Nazarbaev, presedintele Kazahstanului, a fost primul care a sosit la Moscova. In prealabil, persecutatele partide de opozitie din Kazahstan, inspirate de "revolutia portocalie" ucraineana, trimisesera cativa reprezentanti la Kiev sa se consulte cu Victor Iuscenko. Ca in Ucraina si in Georgia, Nazarbaev fraudase grosolan rezultatele alegerilor parlamentare din septembrie 2004. Imediat dupa alegeri, presedintele parlamentului din Kazahstan si vicepresedinte al principalului partid sustinator al puterii, Jarmakan Tuiakbai, declarand ca "procesul electoral a fost o farsa", si-a dat demisia din partid. Pe motiv ca nu poate accepta alegeri falsificate, fostul guvernator al Bancii Nationale si arhitectul succeselor economice ale tarii, Grigori Marsenko, a anuntat si el ca demisioneaza din functia de consilier prezidential. Singurul deputat al opozitiei, Alikan Baimenov, a refuzat sa joace rolul de "opozitie constructiva" si a declarat ca "falsificarea alegerilor a fost mai abjecta decat si-ar fi putut imagina". In pofida propagandei oficiale, publicul a inteles ca regimul Nazarbaev a utilizat alegerile ca o metoda de a-i marginaliza pe potentialii rivali si de a slabi opozitia. Nazarbaev este unul dintre cei mai bogati oameni din lume. Deoarece Kazahstanul nu are institutii capabile sa promoveze responsabilitate politica si dispune de rezerve enorme de petrol si gaze, Nazarbaev si familia lui au acumulat averi uriase in ultimii 14 ani. Fata presedintelui, Dariga Nazarbaeva, si sotul ei, Rakat Alev, detin controlul in majoritatea posturilor de radio si televiziune. Un alt ginere al presedintelui, Timur Kulibaev, este sef la firma care detine monopolul asupra conductelor de transport pentru titei si gaze naturale. Inainte de a se deplasa la Moscova, Nazarbaev a dizolvat principal