Ion Iliescu si-a serbat ieri ziua de nastere fara fastul de pe vremea cind era presedinte al Romaniei. Pensionarii, electoratul fidel al fostului sef de stat, n-au mai venit cu noaptea-n cap sa-si vada idolul si nu s-au mai calcat in picioare sa-i stringa mina, asa cum o faceau pe vremuri. Sampania a lipsit si ea, acum ca PSD a ajuns in opozitie.
Ieri dimineata, in fata sediului PSD din Kiseleff, era liniste. Nimic nu prevestea faptul ca, peste doar citeva ore, fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, avea sa-si aniverseze ziua de nastere alaturi de popor. Doi oameni de la paza, zgribuliti din cauza frigului patrunzator, se uitau la masinile care treceau prin fata “obiectivului”.
Din cind in cind, cite un pensionar, la fel de zgribulit, se interesa daca “a venit domnul Iliescu”. “Dupa 12.00”, raspundeau plictisiti oamenii de la ordine. Batrinii faceau cale-ntoarsa, dezamagiti ca nu mai pot astepta in frig. Un microbuz in care se aflau citiva membri PSD veniti tocmai de la Iasi opreste in fata sediului.
Oamenii au plecat cu noaptea in cap spre Bucuresti si motaie, sprijinindu-si capetele de geamurile masinii. Pe scaunele din spate au inghesuit citeva cosuri cu trandafiri galbeni, cadou pentru fostul sef al statului. Cerceteaza intrarea in sediul PSD, dar nu observa nici o miscare. Contrariati de atita liniste, se retrag la un restaurant din apropiere ca sa bea o cafea.
Vor reveni de indata ce Ion Iliescu isi va face aparitia.
Talpa tarii
Incet, incet, incep sa apara si alti admiratorii ai fostului presedinte, pensionari in marea majoritate. Merg incet, atenti sa nu alunece pe ghetusul de pe trotuar. Oamenii de ordine ies din starea de apatie. Au dispozitii precise sa nu lase pe nimeni in curte, astfel ca pensionarii ramin citeva zeci de minute sa degere in fata sediului PSD. Printre ei - o profesoara
