Întîlnirea lui Bush cu Putin ar fi trebuit să fie un test real asupra deciziei Statelor Unite de a-şi ordona politica externă în raport cu funcţionarea democraţiei în ţările cu care întreţin relaţii bune. E adevărat, Rusia nu a figurat pe lista "avanposturilor tiraniei" alcătuită de Departamentul de Stat, ceea ce nu înseamnă că nu are un loc bun în pluton. În ultimul timp, ziarele occidentale, ba chiar unii diplomaţi, începuseră să observe că la Moscova presa nu este întru totul liberă, că procesele de corupţie nu-i au ca acuzaţi decît pe adversarii preşedintelui, că opoziţia este stînjenită în acţiunile ei, că lupta împotriva terorismului cecen se duce cu mijloace inacceptabile. Cu cîteva zile înainte de întîlnirea de la Bratislava, Bush le-a spus liderilor europeni, la Bruxelles, că va plasa discuţia despre reformele democratice în centrul dialogului său cu Rusia şi că-i va cere preşedintelui Putin "să-şi dovedească devotamentul faţă de democraţie şi de statul de drept". Toţi se aşteptau la avertismente severe şi la replici dure. Dar întîlnirea s-a desfăşurat sub semnul candorii şi al bunăvoinţei. Ofensiv a fost preşedintele Putin, cînd a spus că ţara sa a optat pentru democraţie în urmă cu 14 ani şi că nu se va întoarce din acest drum, dar "democraţia nu înseamnă anarhie, construcţia democratică nu înseamnă prăbuşirea statului, jefuirea şi sărăcirea populaţiei". Rusia va fi democratică respectînd specificul şi tradiţiile ei, a explicat fostul KGB-ist devenit locatar al Kremlinului. Şi în cea mai bună tradiţie a instituţiei de unde provine, i-a reproşat preşedintelui Bush derivele antidemocratice din Statele Unite (în legătură cu care era foarte bine informat), cum ar fi concedierea gazetarilor de la CBS după ce au difuzat informaţii false despre preşedinte. Înainte de întîlnire, doi senatori americani propuneau ca Rusia să nu mai facă parte din Grupul G-8 a