De multe ori, negustorii care si-au infiintat firme ca sa vanda obiecte vechi la talcioc sunt sfatuiti de propriii contabili sa vanda mai degraba covrigi sau gogosi, ca ies bani mai multi. Putini De multe ori, negustorii care si-au infiintat firme ca sa vanda obiecte vechi la talcioc sunt sfatuiti de propriii contabili sa vanda mai degraba covrigi sau gogosi, ca ies bani mai multi. Putini comercianti vand obiecte vechi numai pentru bani. "Nimeni nu rezista in meseria asta fara pasiune. E o imbinare intre munca de istoric, de detectiv si chiar de ziarist; trebuie sa stii cum sa vorbesti cu oamenii, sa alergi de la o biblioteca la alta, sa scormonesti in trecut, sa astepti si o zi pana sa-ti dea drumul intr-o arhiva, sa induri sa stai cu nasul in praf sute de ore si sa ajungi sa-ti placa asta", povesteste Iustin Zegrea, un tanar ce reuseste sa se intretina numai din vanzarea de obiecte vechi - carti, poze, scrisori, ziare, harti, diverse acte, sfesnice, bijuterii s.a.m.d. Practica de zece ani aceasta meserie si castiga la nivelul unui salariu decent. Se considera a fi anticar. Spune ca a terminat Facultatea de Drept, dar a ales negustoria fiindca se pliaza cel mai bine pe firea lui - "imi place sa caut in trecut lucruri utile prezentului. Am asa de multe carti acasa, incat am ajuns sa dorm cu ele in pat". Fiindca nu are inca un magazin, isi vinde marfa pe unde apuca: la targul de carte Gaudeamus, la targurile de antichitati, in cluburile de colectionari. A avut clienti care se fereau sa atinga vechiturile fiindca "au apartinut unor morti". Altii atingeau special poze de 100 de ani si carti valoroase sa se incarce cu energia "oamenilor mari" care le-au atins. Prima calitate pe care trebuie sa o aiba un anticar este dragostea pentru vechituri. "E o iluzie ca poti sa te imbogatesti din asta. Anticarii de la fostele anticariate de stat care vand prin talciocuri nu