De la o vreme incoace, de cand se vorbeste despre integrarea in Ue, Romania apare ca un planor legat de coada avionului numit Bulgaria.

Institutiile europene ne-au dat-o in permanenta ca exemplu pozitiv: o eleva mult mai silitoare ca noi. In vreme ce la nordul Dunarii, lectiile europene sunt amanate, la sudul batranului fluviu ele sunt pregatite exemplar. Ca scuze, la Bucuresti s-a spus ca Bulgaria este tratata preferential, pentru ca are un lobby mai puternic si un mare sustinator, Germania, sau ca are diplomati mai calificati decat ai nostri. Ceea ce poate fi adevarat, dar nu suficient, pentru a explica importantul decalaj de imagine dintre cele doua tari. Dupa parerea analistilor avizati, faptele concrete, deseori spectaculoase, conteaza mai mult decat activitatile de lobby. Ma gandesc la aducerea la putere a fostului rege Simeon sau, mai recent, la Legea Confiscarii in favoarea Statului a Proprietatilor dobandite in mod ilicit (pe bulgareste "Zakon za Otnemane v polza na Dirjavata na Imuscestvo, pridobito ot Prestipna Deinost"). Legea face referire explicita, nu numai la confiscarea averilor "directe", adica inregistrate pe numele celor investigati, ci si la acelea "indirecte" - trecute pe numele membrilor de familie ai mafiotilor. Pentru a duce la capat prevederile cuprinse in cele 38 de articole, Legea stipuleaza crearea unui Comitet al Legalitatii Afacerilor (Cla), cu directorate teritoriale, din care vor face parte juristi si economisti de inalta calificare, si care va avea ca obiect de activitate "descoperirea si controlul proprietatilor achizitionate ilegal". Precizandu-se ca, de regula, actioneaza in cauzele in care s-a declansat urmarirea penala, Legea vorbeste si de aplicarea ei in cazul in care despre o persoana care a dobandit o proprietate de o "valoare considerabila", se poate spune "in mod rezonabil", ca a dobandit-o in urma unor activit