Caragiale - intervievat. Plebiscitul presei, prefaţă, notă asupra ediţiei, antologie, stabilirea textului, note şi comentarii de Constantin Hârlav, Biblioteca Judeţeană "Nicolae Iorga", Ploieşti, 2005, 222 p.

Interviul devine în secolul XX un instrument publicistic mai direct şi mai prompt decât articolul de opinie, o cale mai rapidă şi mai provocatoare de formulare a unui punct de vedere. Cum se situează I. L. Caragiale în istoria interviului, aşa cum începe el să se afirme în presa românească în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea? Constantin Hârlav răspunde foarte bine documentat la această întrebare într-un volumaş special, Caragiale intervievat. Sunt nu numai convorbiri cu scriitorul din copilăria interviului românesc, dar şi răspunsuri la anchete literare, tipărite într-o "cărticică de buzunar", culese cu osârdie din ziarele şi revistele epocii. Toate aceste documente de conştiinţă literară şi atitudine civică, aşezate în ordine cronologică, datează din intervalul 1892-1912, corespunzând ultimelor două decenii din viaţa lui Caragiale. E o lucrare pe care n-o putea face decât un profesionist al cercetării de istorie literară şi un devotat al dramaturgului.

Constantin Hârlav a făcut parte, alături de Stancu Ilin şi Nicolae Bârna, din triumviratul care a realizat cea mai bună ediţie de Opere I. L. Caragiale, în patru volume, apărute în anii 2000-2002, sub egida Academiei Române. Volumul III, Publicistică, încorporează numai o parte din aceste interviuri. În culegerea sa de acum cercetătorul adaugă şi relatări de presă ale unor întâlniri cu Caragiale, relatări care au mai degrabă caracterul aproximativ al unei redări din memorie a unei scurte convorbiri cu dramaturgul. Ultimele trei texte din recentul volum al lui C. Hârlav au un vădit caracter memorialistic şi evocator. Unul se intitulează Cum am cunoscut pe Caragiale şi a apărut