- Editorial - nr. 47 / 9 Martie, 2005 De ani buni, analisti politici responsabili, din tara sau de peste hotare, personalitati din diverse domenii, atrag atentia ca pasii facuti de tara noastra pe calea democratiei, bazata pe o economie de piata reala, sunt prea putini, in ciuda numeroaselor angajamente asumate, care sa ne permita accederea in U.E., ca sansa de racordare a romanilor la tot ce inseamna azi viata in comunitatea internationala. Din pacate, din decembrie 1989 incoace, Romania a ratat numeroase sanse de prosperitate si progres, bazate pe libertati si drepturi cetatenesti in conformitate cu normele europene. Am preferat sa fim ascultatori, sa nu iesim din cuvantul celor care, inca din vechiul regim, stiau prea bine lectiile manipularii maselor, vreme in care anii s-au scurs si, iata, constatam, cu regret si stupoare, ca, de fapt, Romania inca nu s-a debarasat de racilele ideologiei vechiului regim, ca inca multi oameni se tem ca sunt urmariti sau ca le sunt ascultate telefoanele, ca in justitie se dau hotarari la comanda sau in functie de varii interese, ca, la urma urmelor, am fost inselati in asteptarile noastre. Cand devalizarea a ajuns politica de stat, s-a vorbit de fraude, apoi de baroni si acum de mega baroni. Parca ar fi un blestem sa fim condamnati la saracie, la o lupta nebuna pentru traiul de pe o zi pe alta. Cu siguranta ca Romania a avut si are sanse de reusita, desi n-am reusit sa implementam cu adevarat valorile occidentale, oamenii zbatandu-se in privatiuni de tot felul. Timp in care, unii alesi pe spranceana au adunat averi incomensurabile, de la vile luxoase si pana la statiuni din tara sau strainatate, elicoptere si chiar avioane, toate acumulate in acelasi timp in care mii de muncitori au vazut cum fabricile in care au lucrat erau dezmembrate, bucata cu bucata, si vandute, ca fier vechi, sau incredintate, prin licitatii false,