Profesorul Matei Calinescu se intoarce in Romania, in fiecare an. Pe 1 martie, s-au implinit doi ani de la moartea fiului sau, caruia i-a dedicat si o carte, Portretul lui M. Cind a parasit Romania, in 1973, Matei Calinescu lasa in urma o cariera de profesor universitar si citeva carti de critica literara. Publicase si socantul roman-eseu Viata si opiniile lui Zacharias Lichter. Dupa 1989, a publicat impreuna cu Ion Vianu un volum intitulat Amintiri in dialog. La Editura Polirom a publicat Despre Ioan P. Culianu si Mircea Eliade, volum distins cu Marele Premiu ASPRO in 2002, in care prezinta „despartirea discipolului de maestrul altadata idolatrizat“. A publicat traducerea din limba engleza a volumului Rereading (1993) sub titlul A citi, a reciti (2003; Premiul Asociatiei Editorilor din Romania pentru stiinte socioumane, acordat Editurii Polirom). Sub tipar la Editura Polirom se afla o noua editie a cartii sale, tradusa tot din engleza, Cinci fete ale modernitatii. Am discutat cu Matei Calinescu vinerea trecuta, cu citeva ore inainte de plecarea sa la Sibiu, in fata unei cesti de ceai indian. Desi afara era zloata, in casa sa din Bucuresti era liniste si seninatate.
Aveti doua orase apropiate, doua orase pe care le vizitati des cind reveniti in Romania: Sibiu si Turnu Severin. Ce va leaga de aceste orase?
De Sibiu ma leaga unul dintre cei mai vechi prieteni ai mei, Mircea Ivanescu, pe care il vizitez anual. De multa vreme nu mai iese din casa din pricina bolii. In fiecare an imi fac o placere din a merge la Sibiu. La Turnu Severin este altceva. Acolo se afla cavoul familiei Burileanu-Calinescu. Acolo sint inmormintati bunicii mei, parintii mei, fiul meu, si acolo vom sfirsi si noi. Chiar zilele acestea am fost la Turnu Severin si m-a emotionat sa citesc pe placa de marmura numele meu cu data nasterii, si cu data mortii lasata libera. Noi mergem in
