Subiectul copierii de pe Internet a soft-urilor, filmelor, muzicii sau a jocurilor stirneste mereu discutii aprinse cu privire la... drepturile de autor. De la scandalul iscat in jurul site-ului Napster, la Kazaa, iar, mai nou, de la foarte popularul DC++ la sanctiuni date de RIAA atit proprietarilor paginilor web, cit si utilizatorilor finali. Pentru a clarifica acest subiect trebuie precizate doua chestiuni. Prima, au fost site-uri sau programe care intermediau legatura intre utilizatorii care doreau sa ofere sau sa copieze ceva de pe Internet; alte site-uri au gazduit pe serverul lor materiale de copiat, ceea ce a permis asociatiilor care lupta pentru apararea drepturilor autorilor sa actioneze direct si sa obtina inchiderea lor. A doua observatie, nu toate materialele de pe net sint ilegale.
Sigur, pot fi gasite si copiate filme destul de noi, unele inainte de a aparea in salile de cinema, muzica, jocuri crack-uite (sparte), soft-uri etc. Insa, pe linga acestea, avem un numar ridicat de materiale gratuite. Argumentul administratorilor serverelor celui mai popular soft pentru intermedierea downlod-ului, DC++, este: aplicatiile pentru Linux sint solicitate si, fiind gratuite, pot fi descarcate prin intermediul nostru.
Am ales acest subiect pentru ca asistam la un adevarat fenomen al copierii de materiale de pe web, cele mai multe ilegale. Avem de-a face, in cazul download-ului ilegal, cu incalcarea drepturilor de autor prin raspindirea unor copii care nu aduc beneficii producatorilor lor. In fine, cel care copiaza astfel de materiale nu are constiinta furtului, caci, in final, furt se cheama, ceea ce arata o (co)incidenta cu unele particularitati de mentalitate nationala – sa luam de la cei bogati si sa dam celor saraci!
In continuare, am ales citeva pasaje de pe un forum care a gazduit o dezbatere intre sustinatorii hub-urilor si cei care
