De abilitatile de negociatori ale sindicatelor si patronatelor depinde felul in care va arata noul Cod al muncii, deci si soarta angajatilor romani. Miza depaseste granitele nationale: rezultatul negocierilor de la Bucuresti poate aduce destabilizarea pietei muncii din Europa. Modelul social european are ca scop deplina ocupare a tuturor celor care au capacitatea sa munceasca.
Acestia ar trebui sa aiba un loc de munca si o sursa stabila de venit. Pentru a tine ocupat un numar cat mai mare de angajati, europenii au stabilit un numar mic de ore ce trebuie lucrate saptamanal. Majorarea acestei „cote" poate destabiliza piata europeana a muncii, pentru ca ar scoate din sistem mai multi angajati.
Angajatorii din Franta si Germania negociaza cu reprezentantii angajatilor de mai multa vreme majorarea timpului de lucru saptamanal de la 35 de ore la 35 de ore si jumatate, dar, pana acum, discutiile au ramas fara nici un rezultat.
In Romania, actualul Cod al muncii limiteaza saptamana de lucru la 40 de ore, iar gradul de ocupare a fost, la finele lui decembrie 2004, mult mai mic decat media europeana. In schimb, intre propunerile venite din partea patronilor in cadrul discutiilor ce au urmat anuntului privind modificarea Codul muncii s-a numarat si aceea privind majorarea saptamanii de lucru la o medie de 60 de ore.
Daca marirea saptamanii de lucru va trece de Parlament, Romania risca sa dezechilibreze piata europeana a muncii. In loc sa ne ridicam noi la nivelul european – numar de ore de lucru, de schimburi, salarii etc, riscam sa-i coboram pe europeni la nivelul nostru. „Pericolul destabilizarii pietei muncii europene este real", spune Adrian Moraru, analist la Institutul pentru Politici Publice (IPP).
„Va trebui sa analizam cu atentie fiecare pas gresit pe care il facem, pentru ca sunt foarte multi factori care inf
