Dincolo de titlul care starneste curiozitatea - si chiar pofta, prin referirile sale culinare -, veti intreba ce are de spus Suedia in acesta lume care se hraneste din realitatea si se adreseaza imaginarului, cea a operelor literare.
Ei bine, ea nu are aceeasi siguranta batatorita de reusite ale unor culturi precum cele franceze, englezesti sau rusesti, dar veti fi surprinsi sa descoperiti ca glasul ei poate fi destul de puternic si aducator de placeri literare. Una dintre cele mai reprezentative figuri pentru cultura contemporana suedeza este scriitorul Torgny Lindgren, devenit membru al Academiei Suedeze in decembrie 1991. «Caltabosul», asternut pe hartie in 2002, este cea mai noua dintre cartile sale, o poveste care, pe alocuri, are accente de «Jurnalul lui Tetelu», combinate cu imagini rupte parca din emisiunea «D-ale lu’ Mitica».
De altfel, personajul principal, naratorul, cel prin ochii caruia cunoastem Suedia anului 1947, cand zone intregi ale tarii au fost lovite de o boala deosebit de grava atunci, tuberculoza, este cu totul aparte. Imaginati-va un domn activ, in varsta de 106 ani, scriind la un fel de jurnal personal, pe care el si-l imagineaza publicat.
Dilemele omului sunt simple si oarecum simpliste si au legatura stricta cu lumea sa. Iar in lumea sa, «caltabosul» este simbolul perfectiunii, acel lucru catre tinzi orice ar fi si care nu trebuie sa se modifice fiindca iti dezaxeaza viata.
De ce caltabosul explica unul dintre personajele feminine ale povestii, o doamna care vorbeste cu pasiune despre cat de greu e sa faci un caltabos «ca la carte». Asa ca, daca romanul in sine nu va va multumi, trebuie sa-i recunoasteti macar o realizare: aceea a crearii unei metafore remarcabile, cea a caltabosului ca semn al perfectiunii. Neasteptata, imprevizibila, superba figura de stil.
Lindgren a mai scris «Drumul
