Pe teritoriul judetului nostru au trait si inca mai sunt comunitati de rusi-lipoveni, greci, evrei, bulgari, nemti si armeni. Fiecare a adus cu sine traditiile si obiceiurile sale si se straduiesc cu greu sa le pastreze. Acest lucru se intampla deoarece numarul membrilor acestor comunitati a scazut drastic la Braila si odata cu aceasta ei au cazut in "uitare".
Comunitatea armeana in Braila este atestata documentar din 1 septembrie 1828 in catagrafia primului ispravnic al Brailei, Grigore Taut. Pe atunci Braila era impartita in trei mahalale plus Ulita Targului, principala artera comerciala, unde locuiau 25 de familii de armeni si 21 de familii de evrei..
Din cele 25 de familii aremenesti, 8 faceau parte din categoria fruntasilor, 7 din cea a mijlocasilor si 9 din categoria codasilor. In anul 1832 armenii s-au organizat intr-o colonie si s-au asezat intr-o mahala care din acest motiv s-a si numit "mahalaua armeneasca".
Dupa incetarea ostilitatilor ruso-turce soldate cu plecarea turcilor din Braila, armenii s-a intors in Braila si primul lor gand a fost ridicarea unei biserici. Aceasta a fost construita din scanduri spre sfarsitul anului 1828 in culoarea verde a mahalalei armenesti pe actuala strada I.L.Caragiale colt cu strada Galati vis-a-vis de biserica armeneasca de azi.
In anul 1843 aceasta a ars dupa care a fost daramata locul devenind viran. In data de 1 mai 1868 a fost pusa temelia noii biserici si terminata trei ani mai tarziu pe 4 iulie, fiind sfintita si purtand hramul "Sf. Maria". Printre epitropii de seama au fost Ghita Basarabeanu, Tateos Avachian, Magardici Aslan si Garabet Gargiovan.
Aceasta biserica a suferit numeroase renovari iar cea mai importanta a fost facuta la 9 aprilie 1934 de industriasul Grigore Bervizeanu din Galati care a renov
