* Ancheta oficiala nu s-a incheiat inca * 73 de persoane au fost inculpate, dintre care 23 se afla deja in inchisoare * Nici legatura teroristilor cu reteaua al-Qaida nu a fost stabilita Madrid, 11 martie 2004. In doar trei minute, zece bombe, amplasate la bordul a patru trenuri - trei stationate in garile madrilene Atocha, El Pozo del Tio Raimundo si Santa Eugenia, cel de-al patrulea in miscare intre Tellez si Atocha - rescriau istoria. In dimineata fatidicei zile de joi, intre orele 7.39 si 7.42, zece rucsacuri incarcate cu TNT explodau simultan, iar capitala spaniola se trezea in haos, tipete si sirene de ambulante. In plina campanie electorala si cu trei zile inainte de alegerile generale, Madridul era lovit de cel mai grav atentat comis vreodata in Spania. Bilantul actului terorist a fost cutremurator: 192 de morti si peste 1.500 de raniti (16 romani morti si peste 150 de raniti). Imediat dupa atacuri, toate privirile s-au indreptat spre gruparea separatista basca ETA. Guvernul condus de Jose Maria Aznar a insistat mult, chiar prea mult, pe aceasta ipoteza, desi dupa cateva ore se conturase deja pista islamista. Doua zile mai tarziu, intr-o inregistrare video, un purtator de cuvant al Al-Qaida revendica atacurile in numele retelei conduse de Osama bin Laden, Spania fiind pedepsita in acest fel pentru implicarea in razboiul din Irak. Pe acest fond, spaniolii s-au prezentat la urne la 14 martie si, pentru prima data in istoria Spaniei democrate, un partid de opozitie invingea majoritatea absoluta a formatiunii aflate la guvernare. Alianta cu americanii a costat scump Partidul Popular si pe Jose Maria Aznar, care au pierdut alegerile in fata Partidului Socialist Muncitoresc (PSOE). In plus, nici cartea ETA, pe care a jucat Aznar, nu s-a dovedit a fi una castigatoare. Dejucand toate pronosticurile preelectorale, Jose Luis Rodriguez Zapatero, liderul PSOE, cel care i