Calvarul de a fi bolnav nu inseamna numai suferinta, cozi in farmacii, lipsa medicamentelor, cozi la analize, ci si hrana proasta in spitale. Banii alocati pentru mincarea zilnica a unui bolnav sint insuficienti pentru a le oferi acestora un meniu consistent.
E drept ca hrana din spital trebuie sa fie preparata in functie de afectiunea bolnavului, insa, de cele mai multe ori, ciorbele si sosurile pe care le primesc cei suferinzi nu sint nici macar comestibile.
Singurii care maninca tot ce li se da in spital, ba chiar si portiile colegilor de salon, sint cei foarte saraci, fara venituri si fara familii care sa le aduca hrana de acasa. In acelasi timp, infractorii din penitenciare beneficiaza de conditii de trai mult mai bune, chiar daca au produs pagube societatii si maninca din bani publici ce nu mai pot fi returnati in vreun fel societatii.
Ciorbele si supele, apa chioara
Micul dejun din spitalele bacauane este mai mereu acelasi. Piinea, ceaiul, margarina sau untul sint nelipsite, si asta este cam tot ce primesc dimineata. Bolnavii cu regimuri speciale, precum diabeticii, arsii sau hepaticii, primesc si un cubulet de brinza topita sau o felie de parizer la suplimentul de la ora 10.00.
Cit priveste masa de prinz, cea mai "consistenta", la Spitalul Judetean Bacau, de exemplu, in aceasta saptamina, in ciorbele de vita sau de pasare nu s-a gasit nici o bucatica de carne. Explicatia e simpla: bolnavul primeste carne numai la felul doi, dar nu in toate zilele.
Din fiertura de la carne se incropeste supa sau ciorba, iar din carnea propriu-zisa se prepara meniurile servite bolnavilor la felul doi. "Supa e zeama lunga. Ne servesc ciorba de zarzavat, dar in ea nu gasesti o bucatica de morcov sau alta leguma. E o zeama albicioasa si cu doua ochiuri de grasime. Ar putea sa arunce si ei citeva boabe de orez
